Anxietatea Socială

În momentul în care intrăm în contact cu oameni necunoscuți, avem de prezentat un eseu/proiect important, dorim să facem o impresie bună asupra celor din jur, e un lucru absolut normal să ne simțim un pic mai tensionați, să recurgem la o autoanaliză mai amănunțită sau să ne dorim ca evenimentul respectiv să se termine cât mai repede. Însă, în cazul anxietătții sociale  aceste emoții (neliniște,frică,rușine ), gânduri (ruminație,autocritică,suprafocusare asupra sinelui) și comportamente(evitare,anulare) se manifestă mult mai des, chiar și în situații în care majoritatea celor din jur par să treacă mai ușor de primele momente de timiditate, jenă. În cadrul  tulburării de anxietate socială, frica și anxietatea pot duce la comportamente de evitare excesive,  care în schimb  pot perturba rutina zilnică. Stresul sever  poate afecta  munca, școala sau alte domenii de interes considerate importante . Este o problemă obișnuită care începe de obicei în adolescență,  și care poate avea …

Pe scurt : Despre atacurile de panică

Atacul de panică poate constitui un moment de cotitură în felul în care percepem realitatea, mediul din jurul nostru, pe cei de lângă noi și chiar și pe noi înșine. Atacul de panică se produce pe mai multe paliere de aceea e greu să ne dăm seama de unde a pornit totul, ce stimul a declanșat-o exact sau câte minute am retrăit acea stare. Atacurile de panică se pot declanșa brusc, oriunde și oricând.Această lipsă a predictibilitățile ne poate induce în eroare, ajungând să asociem cauza cu stimuli eronați, să căutăm ajutor nespecializat și să începem să citim informații eronate, toate lâsându-ne cu întrebarea : Și de acum ce mă fac ? în aer. Simptomele  atacului de panică au mai multe  nivele : sistemul nervos autonom (de exemplu, bătăile inimii, transpirația), sistemul respirator (respirație scurtă, senzație de apăsare la nivelul pieptului), sistemul nervos central / procesarea cognitivă (de exemplu, depersonalizarea, …

Anxietatea,prietenul fals

Dacă am fi întrebați cu cel fel de prieten ne-am dori să petrecem seara de vineri, cu cel care e spontan,distractiv,atent ; sau cel care stă cu ochii în telefon,poate vorbește numai despre el și care pleacă la ore fixe, presupun că mulți, dacă nu toți, l-am alege pe primul. Cu toate acestea, în viața reală ajungem să-l întâlnim mai des pe cel de al doilea. Gândindu-ne la conceptul de anxietate, suntem înclinați să credem că e doar o stare de agitație periodică, caracterizată prin ore în șir de îngrijorări, nopți nedormite, o schimbare în rutina zilnică și cea alimentară, și o stare de constantă irascibilitate cu o dificultate de control la nivelul factorilor stresanți. Aceasta e o definiție axată mai ales pe aspectele negative pe care anxietatea le aduce în viața noastră. Însă întrebarea e : Noi ce îi oferim la schimb ? În momentul în care consumăm și …

Mituri despre ședința de terapie

1️⃣ Terapia e pentru cei cu probleme/tulburãri serioaseCu toate acestea, chiar şi un mediu de lucru stresant sau relațiile disfuncționale cu cei din jur pot să aibă un impact negativ asupra persoanei, asupra calității vieții în general.2️⃣ Terapia implicã defapt cunoştințe de simț comun.Cunoștințele de simț comun sunt formate în mare parte din informații general valabile, terapia concentrându-se însă pe oferirea unui suport specific fiecărei persoane.3️⃣ Terapia nu e necesară dacă ai un grup de suport (familia, prietenii) care sunt acolo pentru tine.Chiar dacă suportul social este un real ajutor, problemele cu care ne confruntăm fiecare sunt extrem de specifice și personale.4️⃣Terapia e pentru cei slabi.De multe ori eșecul de a-ți rezolva singur problemele e văzut ca o slăbiciune personală.Însã a fi responsabil pentru propria sănătate psihică și a cere ajutor, necesită mult mai multă putere decât ocolirea pasivă a problemei.5️⃣Terapia mă va face să mă simt rău.Creșterea personală va …

Neglijența emoțională

Urmând firul amintitrilor, înapoi spre copilărie, putem cu ușurință să recunoaștem moemntele fericite, pe lângă care uneori s-au strecurat și evenimente mai puțin plăcute. În acest articol nu vreau să vorbesc despre prezența acestora din urmă, despre conflictele din cadrul familiei, cele cu prietenii, problemele legate de școală sau evenimentele neaștepate și neplăcute care ne-au marcat. Azi vreau să accentuez absența unor lucruri din copilărie și consecințele acestora. Poate e un pic ambiguu acest început, însă voi oferi un exemplu care să clarifice.Astfel, putem să ne gândim la doi copii care au parte de un stil de parenting diferit.Primul copil e pedepsit de fiecare dată când iese de sub cuvântul părinților,iar celui de al doilea copil rareori i se atrage atenția.Acestea sunt comportamente prezente,observabile.Numărul șiconsecvența pedepselor. Însă ceva lipsește.Niciunul dintre copii nu e recompensat în moemntul în care a reușit să facă un lucru bun, să finalizeze cu succes o …

Abuzul emoțional

Fiindcă e mai dificil de identificat, abuzul emoțional tinde să fie trecut cu vederea.Însă, la fel precum și abuzul fizic și sexual au simptome prin care își marchează prezența, la fel, abuzul emoțional, fiind un atac sistematic asupra sentimentului de sine, având trăsături recognoscibile. Cu toți avem zile mai puțin plăcute în care cineva își varsă frusrările/îngrijorările sau temerile asupra noastră, sau din contră, putem fi noi cei copleșți de o anumită situație.Nimeni nu e perfect, și ne trezim uneori spunând sau făcând lucruri care îi pot răni pe cei din jur.Însă abuzul emoțional nu e un lucru normal și ar trebui să fie acceptat. Abuzul emoțional se referă la un tipar sistematic de tratament nedrept și de cele mai multe ori nejustificat , pe o perioadă mai lungă de timp, de către aceeași persoană sau persoane.Abuzul emoțional este un atac  intențional asupra unei alte persoane cu scopul de a …

31 august

Cuvântul,, vară,, a devenit o emoție. Deseori îl asociem cu cuvinte precum ,, dimineți leneșe, prieteni, seri răcoroase, muzică, timp liber, timpul meu, eu”. Vara e perioada în care ne dăm seama că a trecut jumătate de an în care am realizat niște lucruri ; sau, dimpotrivă, am ratat niște ocazii, însă ne liniștim fiindcă în orice caz suntem doar la jumătatea anului. Vara aceasta probabil a fost mai diferită pentru mulți dintre noi. Poate am anulat niște excursii, poate am ratat câteva întâlniri cu cei dragi, poate am încercat sa lucram un pic mai mult și sa depunem mai mult efort pentru scopurile noastre. Uneori am fost mai îngrijorați de faptul ca aceste 3 luni nu au arătat precum le planuiserăm deja de anul trecut. Iar atunci tot ceea ce a contat a fost faptul ca am devenit mai flexibili. Astfel ca ne-am putut îndrepta constant spre visele și …

Cum şi de ce ne-am schimbat?

Lista lungã de obiective compusã la începutul perioadei de izolare probabil stã uitatã într-un sertar. Când ne-am gândit că vom avea tot timpul din lume doar pentru noi, cu siguranță mulți ne-am promis că vom avea mai multă grijă de sănătatea noastră; că vom citi în sfârşit teancul de cărți de pe noptieră; că vom dezvolta noi hobby-uri; ne vom ține de o rutină zilnică bine pusă la punct. Probabil că le-am bifat parțial pe unele dintre acestea. Apoi, pe măsură ce timpul trecea, acea „schimbare” nu s-a produs. Nu am devenit mult mai inteligenți, mult mai sănătoși, mult mai interesanți. Și totuși s-a produs o schimbare. Odată ce ne-am pierdut de tumultul social cu care eram obișnuiți, fiecare dintre noi am devenit mai contemplativ. Și nu, nu mă refer la meditație. Fără oamenii de pe stradă, mijloace de transport, școală/facultate, de la locul de muncă, diverse evenimente – tot …

Unde se ascund îngrijorările ?

În mod adaptativ, îngrijorările semnalează un posibil pericol, astfel că devenim mai atenți, mai calculați, mult mai pregătiți să rezolvăm problemele cu care ne confruntăm. În același timp însă, îngrijorările pot fi considerate antecamera anxietății. Asta fiindcă acestea ne pot bloca, ruminând la nesfârșit, într-un plan imaginar, posibile scenarii catastrofale; iar acest lucru nici nu trebuie să se petreacă în timp ce suntem perfect conştienți de ele. Spre exemplu, spre ce ni se îndreaptă gândurile atunci când stăm la coadă la vreun magazin? La discuțiile celor din jur, la mesajele din telefon sau mai degrabă, intrăm iar într-o spirală a îngrijorărilor : de ce ceilalți nu respectă măsurile de protecție, de ce cei din jur nu poartă măști/mănuși, de ce s-au scumpit anumite produse, oare unde pot găsi un supermarket mai puțin aglomerat? Mai apoi, câți dintre noi, după ce ne trezim de dimineață, mai observăm de la geam casele/blocurile, …

Tulburarea obsesiv-compulsivă

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)? Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este o tulburare de anxietate caracterizată prin gânduri recurente, nedorite, idei sau senzații (obsesii) care pot să ducă la îndeplinirea unor comportamente repetitive (compulsii). Multe persoane au gânduri recurente despre o anumită tematică  sau comportamente repetitive. Dar acestea nu perturbă viața de zi cu zi și nu împiedică îndeplinirea  sarcinile cele mai simple. Pentru persoanele cu TOC, gândurile sunt persistente și rutinele nedorite, iar comportamentele sunt rigide, întrucât nerespectarea lor provoacă distres greu de tolerat. Chiar dacă știu că obsesiile lor nu sunt adevărate, persoanele cu TOC au dificultăți în a-și distrage atenția de la gândurile intruzive sau a opri acțiunile compulsive. Diagnosticul de TOC se manifestă prin prezența gândurilor obsesive și / sau a compulsiilor consumatoare de timp(mai mult de o oră pe zi),distres major și afectarea muncii, funcționarea  socială sau un alt domeniu relevant al persoanei. TOC începe adesea în …