1 iunie.

Beneficiază de prima ședință de psihoterapie gratuită. Ședința se axează pe identificarea problemelor cu care te confrunți momentan, o discuție liberă în care te vei familiariza cu câteva noțiuni din curentul cognitiv comportamental, întrebări și curiozități despre ce presupune o intervenție psihologică și cum te-ar putea ajuta pe viitor. Pentru orice întrebare, nu ezita să îmi scrii. Renata.

Crazy little thing called – Love

De ce oare suntem atât de nefericiți în relații? De ce șansele ca o căsnicie să se termine cu un divorț e 50/50? De ce regăsim un tipar disfuncționalde interacțiune în majoritatea relațiilor pe care le avem? Oare există sufletul pereche? Oare e ceva în neregula cu noi sau cu cei pe care i-am ales ca parteneri de viață? În cartea „The science of Happily ever after”, Dr.Ty Tashiro descrie modul de „pilot automat” prin care tindem să ne selectam partenerii, mod care de multe ori înglobează criterii nerelevante sau prea puțin importante pentru acel ” au trăit fericiți pana la adânci bătrâneți”. Înainte să dezvolt punctul de vedere al lui Ty Tashiro și al studiilor care îl susțin, aș dori să încep cu propria ogradă – anume atașamentul și importanța rolului acestuia în alegerea prietenilor, partenerilor și în general, a oamenilor din jurul nostru. Atașamentul În linii mari, atașamentul reprezintă un tipar de interacțiune dintre copil și părinți – un model de a comunica, de a rezolva probleme, de a gestiona emoții negative, de a ne simți confortabili defapt …

Cum NU arată iubirea de sine ?

E foarte ușor să găsim ghiduri, îndreptare, sfaturi și liste diverse despre cum am putea să ne creștem starea de bine, să ne apreciem mai mult și să ne simțim împliniți în pielea noastră. Poate chiar și noi ne dăm seama de momentele în care suntem cu adevărat fericiți, entuziasmați ; când suntem norocoși că planurile ni s-au concretizat în sfârșit.Așadar, fiecare dintre noi ne putem alcătui un ghid propriu de câteva activități, care exersate regulat și înghesuite în programul unei săptămâni mai încărcate, ne-ar ajuta să ne simțim mai bine, sau măcar pe linia de plutire. Niște rutine în ceea ce privește tabieturile noastre, momentele noastre de răgaz, lucrurile pe care ni le cumpărăm și activitățile în care dacă ne afundăm, ne oferă satisfacție. Și e de apreciat dacă reușim. Cu toate acestea, e important să vedem balamalele din spate, chimia de după cortină. De ce ne atât de greu să ne pornim la drum ? De ce nu putem să susțienm o rutină care, atât pe termen scurt, cât și pe termen scurt, ne-ar aduce destule beneficii ? …

Ne mai permitem lenea ?

Am ajuns să trăim mult mai izolați și totuși avem moduri noi prin care să păstrăm legătura unii cu alții. Ni s-au restrâns multe dintre activitățile pe care le făceam până acum, însă am găsit noi mijloace prin care să explorăm lumea. Realitatea e plină de contradicții, suișuri și coborâșuri, însă parcă în utlima vreme ne e mult mai dificil să ne dăm seama că după două întoarceri spre stânga suntem tot în același punct . Trăim în niște bule atât de perfect conturate, încât ne e greu să ne dăm seama unde ne-am pus piedică exact. Zilele se succed și ne e tot mai dificil să planificăm, să ne mobilizăm sau pur și simplu să ne gândim la scopurile noastre. Zilnic, mii de mesaje,reclame se succed în fața noastră cu promisiunea că următoarea pereche de teniși, următorul telefon, următoarea vacanță, următorul serviciu va fi cel mai potrivit mod  de a atinge împlinirea. Să luăm spre exemplu reclamele care promovează imaginea unor persoane extrem de bine îmbrăcate, poze ce pot transmite faptul că aceștia se simte extrem de încrezători, confortabili, …

Incertitudine.Nevoia de control.Unde ne situăm ?

Acestui an i-a lipsit obișnuitul ,rutina, limpezimea, predictibilitatea, tihna. Fiecare fragment al vieții noastre a fost atins de această ceață a incertitudinii. Pe lângă schimbările fizice petrecute la nivelul mediului, contextului în care trăim, s-a produs și o reașezare interioară. Am încercat, pe cât posibil, să ne echilibrăm stilul de viață de până acum cu incertitudinea zilei de mâine , reglementările  și limitele impuse  ; totodată, și cu noile nevoi formate. Probabil am remarcat această scindare între nevoia noastră de a deține un oarecare control – în ceea ce privește propriile  trăiri, mediul din jur și stilul de viață asociat, predictibilitatea evenimentelor din viitor , siguranța cercului social și realitatea – cu caracterul ei instabil, impredictibil, capricios – care s-a inflitrat în fiecare moment ștampilat cu cuvântul ,,siguranță,, . Schimbările acestea nu sunt mereu atât de groaznice. Inconfortabile ? Cu siguranță. Am fost nevoiți să ne reevaluăm stilul de viață, felul în care ne desfășuram anumite activități de rutină,modul de comunicare cu cei din jur, propriile limite ; astfel că, după unele calculem am rămas cu o paletă mai restrânsă …

Anhedonia – o scurtă caracterizare

Cu toții avem zile în care ne e mai greu să ne mobilizăm, când nimic nu ne atrage să ne dăm jos din pat și să începem ziua, când parcă și cel mai mic efort pare mai mult o corvoadă și orice beneficiu sau recompensă a acțiunilor noastre nu ne mai mobilizează la fel de mult precum o făcea în trecut. Aceste zile de obicei trec, cu toate că mai greu, însă reușim să ne găsim un scop nou, un avânt nou ,o direcție mai optimă sau o sursă de suport pentru a ne continua sarcinile. Și totuși există cazuri în care unii oameni rămân blocați în această stare. Zilele se scurg monoton, nu mai există nicio ieșire din rutină, nicio activitate /beneficiu/recompensă care să le insufle vreo putere de a merge mai departe ; astfel că, această stare gri le acaparează paleta de emoții și viața devine un film monocrom. Anhedonia este incapacitatea de a simți plăcere. Este un simptom comun al depresiei, precum și al altor tulburări de sănătate mintală. Vorbind de anhedonie, putem distinge două categorii : …

Anxietatea Socială

În momentul în care intrăm în contact cu oameni necunoscuți, avem de prezentat un eseu/proiect important, dorim să facem o impresie bună asupra celor din jur, e un lucru absolut normal să ne simțim un pic mai tensionați, să recurgem la o autoanaliză mai amănunțită sau să ne dorim ca evenimentul respectiv să se termine cât mai repede. Însă, în cazul anxietătții sociale  aceste emoții (neliniște,frică,rușine ), gânduri (ruminație,autocritică,suprafocusare asupra sinelui) și comportamente(evitare,anulare) se manifestă mult mai des, chiar și în situații în care majoritatea celor din jur par să treacă mai ușor de primele momente de timiditate, jenă. În cadrul  tulburării de anxietate socială, frica și anxietatea pot duce la comportamente de evitare excesive,  care în schimb  pot perturba rutina zilnică. Stresul sever  poate afecta  munca, școala sau alte domenii de interes considerate importante . Este o problemă obișnuită care începe de obicei în adolescență,  și care poate avea un impact major asupra vieții. Simptome emoționale și comportamentale Simptome fizice Câteva exemple de comportament evitant : Simptomele tulburării de anxietate socială se pot schimba în timp. Deși evitarea situațiilor …

Pe scurt : Despre atacurile de panică

Atacul de panică poate constitui un moment de cotitură în felul în care percepem realitatea, mediul din jurul nostru, pe cei de lângă noi și chiar și pe noi înșine. Atacul de panică se produce pe mai multe paliere de aceea e greu să ne dăm seama de unde a pornit totul, ce stimul a declanșat-o exact sau câte minute am retrăit acea stare. Atacurile de panică se pot declanșa brusc, oriunde și oricând.Această lipsă a predictibilitățile ne poate induce în eroare, ajungând să asociem cauza cu stimuli eronați, să căutăm ajutor nespecializat și să începem să citim informații eronate, toate lâsându-ne cu întrebarea : Și de acum ce mă fac ? în aer. Simptomele  atacului de panică au mai multe  nivele : sistemul nervos autonom (de exemplu, bătăile inimii, transpirația), sistemul respirator (respirație scurtă, senzație de apăsare la nivelul pieptului), sistemul nervos central / procesarea cognitivă (de exemplu, depersonalizarea, frica de a pierde controlul, frica de moarte). O listă mai elaborată include : Strâns legat de episodul de atac de panică este tulburarea de panică definită prin atacuri de …

Anxietatea,prietenul fals

Dacă am fi întrebați cu cel fel de prieten ne-am dori să petrecem seara de vineri, cu cel care e spontan,distractiv,atent ; sau cel care stă cu ochii în telefon,poate vorbește numai despre el și care pleacă la ore fixe, presupun că mulți, dacă nu toți, l-am alege pe primul. Cu toate acestea, în viața reală ajungem să-l întâlnim mai des pe cel de al doilea. Gândindu-ne la conceptul de anxietate, suntem înclinați să credem că e doar o stare de agitație periodică, caracterizată prin ore în șir de îngrijorări, nopți nedormite, o schimbare în rutina zilnică și cea alimentară, și o stare de constantă irascibilitate cu o dificultate de control la nivelul factorilor stresanți. Aceasta e o definiție axată mai ales pe aspectele negative pe care anxietatea le aduce în viața noastră. Însă întrebarea e : Noi ce îi oferim la schimb ? În momentul în care consumăm și cea de a șaptea cafea pe zi și dăm refresh la inboxul de la mail, cu ochii paralizați de cearcăne și lipsă de somn, evitând în mare parte rutinele zilnice …

Mituri despre ședința de terapie

1️⃣ Terapia e pentru cei cu probleme/tulburãri serioaseCu toate acestea, chiar şi un mediu de lucru stresant sau relațiile disfuncționale cu cei din jur pot să aibă un impact negativ asupra persoanei, asupra calității vieții în general.2️⃣ Terapia implicã defapt cunoştințe de simț comun.Cunoștințele de simț comun sunt formate în mare parte din informații general valabile, terapia concentrându-se însă pe oferirea unui suport specific fiecărei persoane.3️⃣ Terapia nu e necesară dacă ai un grup de suport (familia, prietenii) care sunt acolo pentru tine.Chiar dacă suportul social este un real ajutor, problemele cu care ne confruntăm fiecare sunt extrem de specifice și personale.4️⃣Terapia e pentru cei slabi.De multe ori eșecul de a-ți rezolva singur problemele e văzut ca o slăbiciune personală.Însã a fi responsabil pentru propria sănătate psihică și a cere ajutor, necesită mult mai multă putere decât ocolirea pasivă a problemei.5️⃣Terapia mă va face să mă simt rău.Creșterea personală va presupune observarea și corectarea gândurilor și comportamentelor mai puțin funcționale. Terapia poate însemna astfel o călătorie formată din acceptare și schimbare.