Unde se ascund îngrijorările ?

În mod adaptativ, îngrijorările semnalează un posibil pericol, astfel că devenim mai atenți, mai calculați, mult mai pregătiți să rezolvăm problemele cu care ne confruntăm. În același timp însă, îngrijorările pot fi considerate antecamera anxietății.

Asta fiindcă acestea ne pot bloca, ruminând la nesfârșit, într-un plan imaginar, posibile scenarii catastrofale; iar acest lucru nici nu trebuie să se petreacă în timp ce suntem perfect conştienți de ele.

Spre exemplu, spre ce ni se îndreaptă gândurile atunci când stăm la coadă la vreun magazin? La discuțiile celor din jur, la mesajele din telefon sau mai degrabă, intrăm iar într-o spirală a îngrijorărilor : de ce ceilalți nu respectă măsurile de protecție, de ce cei din jur nu poartă măști/mănuși, de ce s-au scumpit anumite produse, oare unde pot găsi un supermarket mai puțin aglomerat?

Mai apoi, câți dintre noi, după ce ne trezim de dimineață, mai observăm de la geam casele/blocurile, peisajul, oamenii de pe stradă? Oare nu se pornesc din nou rotițele și suntem iar prinși în aceleași gânduri : oare ce se va mai anunță azi, oare și ziua de azi va fi la fel de plictisitoare, mai e vreun rost să stăm în casă?

Tematica îngrijorărilor variază de la o persoană la alta, însă schimbarea bruscă a stilului de viață a adus cu siguranță o paletă nouă. Suntem mai predispuși să ne îngrijorăm pentru sănătatea noastră și a celor dragi, pentru siguranță noastră financiară.

Cu timpul, această schimbare în sine a devenit o îngrijorare. Suntem cu ochii lipiți pe fiecare știre ce preconizează orice fel de noutate.

Cu toate că, în gând, le-am imaginat deja pe toate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *