Anxietatea Socială

În momentul în care intrăm în contact cu oameni necunoscuți, avem de prezentat un eseu/proiect important, dorim să facem o impresie bună asupra celor din jur, e un lucru absolut normal să ne simțim un pic mai tensionați, să recurgem la o autoanaliză mai amănunțită sau să ne dorim ca evenimentul respectiv să se termine cât mai repede.

Însă, în cazul anxietătții sociale  aceste emoții (neliniște,frică,rușine ), gânduri (ruminație,autocritică,suprafocusare asupra sinelui) și comportamente(evitare,anulare) se manifestă mult mai des, chiar și în situații în care majoritatea celor din jur par să treacă mai ușor de primele momente de timiditate, jenă.

În cadrul  tulburării de anxietate socială, frica și anxietatea pot duce la comportamente de evitare excesive,  care în schimb  pot perturba rutina zilnică. Stresul sever  poate afecta  munca, școala sau alte domenii de interes considerate importante .

Este o problemă obișnuită care începe de obicei în adolescență,  și care poate avea un impact major asupra vieții.

Simptome emoționale și comportamentale

  • Teamă intensă  fațăde situațiile în care ai putea fi judecat
  • Te îngrijorezi cu privire la posibilitatea de a te face de rușine sau cea de a fi umilit
  • Frică intensă de a interacționa sau de a vorbi cu străini
  • Teama că ceilalți vor observa faptul că arăți îngrijorat
  • Frica de simptome fizice care îți pot provoca jenă, cum ar fi roșeață, transpirație, tremur sau o voce tremurată
  • Eviți să faci lucruri sau să le vorbești oamenilor de teama că te vei simți jenat sau situația va fi inconfortabilă
  • Eviți situațiile în care ai putea fi centrul atenției
  • Resimți anxietate înaintea unei activități sau a unui eveniment catalogat de dinainte ca fiind ,,groaznic,,
  • Resimțirea fricii sau al unui disconfort intens în cadrul unei situații sociale
  • Petreci  timp după o situație socială analizându-ți performanța și identificând defectele interacțiunilor avute
  • Așteptarea celor mai grave consecințe posibile dintr-o experiență negativă în timpul unei situații sociale

Simptome fizice

  • Roșire
  • Bătăi rapide ale inimii
  • Tremurat
  • Transpiraţie
  • Stomac deranjat sau greață
  • Probleme de respirație
  • Amețeli
  • Tensiune musculară

Câteva exemple de comportament evitant :

  • Evitarea situațiilor sociale obișnuite
  • Evitarea interacțiunii cu persoane necunoscute sau străini
  • Eviatrea participării la petreceri sau evenimente sociale
  • Evitarea în ceea ce privește mersul la serviciu sau la școală
  • Eviatrea începerii unor conversațiilor
  • Evitarea stabilirii contactului vizual
  • Evitarea întâlnirilor romantice
  • Evitarea intrării într-o cameră în care oamenii sunt deja așezați
  • Evitarea returnării articolelor la  magazin, cererii de ajutor tot la nivelul unui cadru social
  • Evitarea în ceea ce privește mâncatul  în fața altora
  • Evitarea folosirii unei toalete publice

Simptomele tulburării de anxietate socială se pot schimba în timp. Deși evitarea situațiilor care produc anxietate te poate face să te simți mai bine pe termen scurt, este posibil ca anxietatea să continue pe termen lung dacă nu apelezi la un ajutor specializat.

Cauze

Tulburarea de anxietate socială apare  dintr-o interacțiune complexă între factorii biologici și de mediu. Cauzele posibile includ :

Ereditatea.

 Tulburările de anxietate tind să fie moștenite în cadrul familiilor . Cu toate acestea, nu este pe deplin clar cât de mult se poate datora factorilor geneticii și cât de mult se datorează comportamentului învățat.

Diferențe la nivelul structurii creierului.

 Amigdala poate juca un rol în controlul răspunsului la nivelul  fricii. Persoanele care au o amigdala hiperactivă pot avea un răspuns sporit de frică, provocând anxietate crescută în situații sociale.

Mediul inconjurator.

 Tulburarea de anxietate socială poate fi un comportament învățat – unele persoane pot dezvolta afecțiunea după o situație socială neplăcută sau jenantă. De asemenea, poate exista o asociere între tulburarea de anxietate socială și părinții care fie modelează comportamentul anxios în situații sociale, fie controlează  sau supraprotejează copii.

Factori de risc

Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta tulburări de anxietate socială, inclusiv:

  • Istoricul  familial.

 Este mai probabil să dezvoltați tulburare de anxietate socială dacă părinții sau frații biologici manifestă deja această afecțiune.

  • Experiențele  negative.

 Copiii care suferă de tachinare, agresiune, respingere, ridiculizare sau umilință, pot fi mai predispuși la tulburărea de anxietate socială. În plus, alte evenimente negative din viață, cum ar fi conflictul familial, trauma sau abuzul, pot fi asociate cu aceasta.

  • Temperamentul.

Copiii timizi, retrași sau reținuți pot prezenta un risc mai mare să dezvolte această tulburare pe parcursul vieții.

  • Noi cerințe sociale sau de muncă.

 Simptomele tulburării de anxietate socială încep de obicei în anii adolescenței, dar întâlnirea cu oameni noi, susținerea unui discurs în public sau prezentarea unei lucrări importante pot declanșa simptome pentru prima dată.

  • A avea un aspect sau o caracteristică care atrage atenția celor din jur.

De exemplu, anumite semne la nivelul feței, bâlbâiala sau tremurările cauzate de boala Parkinson pot crește sentimentele de conștiință de sine și pot declanșa tulburări de anxietate socială la unii oameni.

Complicații

Netratată, tulburarea de anxietate socială  poate avea un impact major asupra vieții. Îngrijorările cu privire la situațiile sociale  pot interfera cu munca, școala, relațiile sau interesele personale.

Astfel , tulburarea de anxietate socială poate duce la :

  • Stimă de sine scazută
  • Probleme în a fi asertiv
  • Critică  sine exagerată
  • Hipersensibilitate la critici
  • Abilități sociale slabe
  • Izolare și relațiile sociale dificile
  • Rezultate academice slabe  și performanță scăzută la locul de muncă
  • Abuzul de substanțe, cum ar fi consumul de alcool în exces
  • Suicidul sau tentativele de sinucidere
  • Simptomatologie depresivă asociată

Prevenirea

Nu există nicio modalitate de a prezice ce va determina pe cineva să dezvolte o tulburare de anxietate, dar puteți lua măsuri pentru a reduce impactul simptomelor dacă sunteți anxios prin :

Obține ajutor devreme.

 Anxietatea, ca multe alte afecțiuni din sfera  sănătății mintală, poate fi mai greu de tratat dacă așteptați.

Tine un jurnal.

 Ținerea evidenței vieții tale personale te poate ajuta pe tine și pe medicul/psihiatrul/psihologul  tău să identifici stimulii stresori și cei care par să te ajute să te simți mai bine.

Prioritizează problemele din viața ta.

 Puteți reduce anxietatea gestionându-ți cu atenție timpul și energia. Asigură-te că petreci destul  timp  făcând lucruri care îți plac.

Evitați consumul nesănătos de substanțe.

 Consumul de alcool și droguri și chiar consumul de cofeină sau nicotină pot provoca sau agrava stările de anxietate. Dacă ești dependent de oricare dintre aceste substanțe, renunțarea  poate să te facă să te simți mai bine , ceea ce poate contribui la o reducere a stresului resimțit.

Tratament

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) cu ajutorul unui psihoterapeut, poate să te ajutea în a  identifica tiparele  negative de gândire și comportamentle contraproductive  și a le schimba.

Medicamentele antidepresive, de obicei un tip de medicament numit inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (ISRS), cum ar fi escitalopramul sau sertralina. Acestea nu sunt de obicei utilizate pentru a trata persoanele cu vârsta sub 15 ani.

Unii oameni pot avea însă nevoie de o combinație a celor două tipuri de tratamente pentru a reuși să își formeze abilități în a-și controla nivelel crescute de anxitate.


Dacă te confrunți cu simptomele acestei tulburări sau dorești să afle mai multe informații, poți să îmi scrii liniștit.A cere ajutor e o dovadă de curaj !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *