Anhedonia – o scurtă caracterizare

Cu toții avem zile în care ne e mai greu să ne mobilizăm, când nimic nu ne atrage să ne dăm jos din pat și să începem ziua, când parcă și cel mai mic efort pare mai mult o corvoadă și orice beneficiu sau recompensă a acțiunilor noastre nu ne mai mobilizează la fel de mult precum o făcea în trecut. Aceste zile de obicei trec, cu toate că mai greu, însă reușim să ne găsim un scop nou, un avânt nou ,o direcție mai optimă sau o sursă de suport pentru a ne continua sarcinile. Și totuși există cazuri în care unii oameni rămân blocați în această stare. Zilele se scurg monoton, nu mai există nicio ieșire din rutină, nicio activitate /beneficiu/recompensă care să le insufle vreo putere de a merge mai departe ; astfel că, această stare gri le acaparează paleta de emoții și viața devine un film monocrom. Anhedonia este incapacitatea de a simți plăcere. Este un simptom comun al depresiei, precum și al altor tulburări de sănătate mintală. Vorbind de anhedonie, putem distinge două categorii : …

Anxietatea Socială

În momentul în care intrăm în contact cu oameni necunoscuți, avem de prezentat un eseu/proiect important, dorim să facem o impresie bună asupra celor din jur, e un lucru absolut normal să ne simțim un pic mai tensionați, să recurgem la o autoanaliză mai amănunțită sau să ne dorim ca evenimentul respectiv să se termine cât mai repede. Însă, în cazul anxietătții sociale  aceste emoții (neliniște,frică,rușine ), gânduri (ruminație,autocritică,suprafocusare asupra sinelui) și comportamente(evitare,anulare) se manifestă mult mai des, chiar și în situații în care majoritatea celor din jur par să treacă mai ușor de primele momente de timiditate, jenă. În cadrul  tulburării de anxietate socială, frica și anxietatea pot duce la comportamente de evitare excesive,  care în schimb  pot perturba rutina zilnică. Stresul sever  poate afecta  munca, școala sau alte domenii de interes considerate importante . Este o problemă obișnuită care începe de obicei în adolescență,  și care poate avea un impact major asupra vieții. Simptome emoționale și comportamentale Simptome fizice Câteva exemple de comportament evitant : Simptomele tulburării de anxietate socială se pot schimba în timp. Deși evitarea situațiilor …

Pe scurt : Despre atacurile de panică

Atacul de panică poate constitui un moment de cotitură în felul în care percepem realitatea, mediul din jurul nostru, pe cei de lângă noi și chiar și pe noi înșine. Atacul de panică se produce pe mai multe paliere de aceea e greu să ne dăm seama de unde a pornit totul, ce stimul a declanșat-o exact sau câte minute am retrăit acea stare. Atacurile de panică se pot declanșa brusc, oriunde și oricând.Această lipsă a predictibilitățile ne poate induce în eroare, ajungând să asociem cauza cu stimuli eronați, să căutăm ajutor nespecializat și să începem să citim informații eronate, toate lâsându-ne cu întrebarea : Și de acum ce mă fac ? în aer. Simptomele  atacului de panică au mai multe  nivele : sistemul nervos autonom (de exemplu, bătăile inimii, transpirația), sistemul respirator (respirație scurtă, senzație de apăsare la nivelul pieptului), sistemul nervos central / procesarea cognitivă (de exemplu, depersonalizarea, frica de a pierde controlul, frica de moarte). O listă mai elaborată include : Strâns legat de episodul de atac de panică este tulburarea de panică definită prin atacuri de …

Mituri despre ședința de terapie

1️⃣ Terapia e pentru cei cu probleme/tulburãri serioaseCu toate acestea, chiar şi un mediu de lucru stresant sau relațiile disfuncționale cu cei din jur pot să aibă un impact negativ asupra persoanei, asupra calității vieții în general.2️⃣ Terapia implicã defapt cunoştințe de simț comun.Cunoștințele de simț comun sunt formate în mare parte din informații general valabile, terapia concentrându-se însă pe oferirea unui suport specific fiecărei persoane.3️⃣ Terapia nu e necesară dacă ai un grup de suport (familia, prietenii) care sunt acolo pentru tine.Chiar dacă suportul social este un real ajutor, problemele cu care ne confruntăm fiecare sunt extrem de specifice și personale.4️⃣Terapia e pentru cei slabi.De multe ori eșecul de a-ți rezolva singur problemele e văzut ca o slăbiciune personală.Însã a fi responsabil pentru propria sănătate psihică și a cere ajutor, necesită mult mai multă putere decât ocolirea pasivă a problemei.5️⃣Terapia mă va face să mă simt rău.Creșterea personală va presupune observarea și corectarea gândurilor și comportamentelor mai puțin funcționale. Terapia poate însemna astfel o călătorie formată din acceptare și schimbare.

Tulburarea obsesiv-compulsivă

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)? Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este o tulburare de anxietate caracterizată prin gânduri recurente, nedorite, idei sau senzații (obsesii) care pot să ducă la îndeplinirea unor comportamente repetitive (compulsii). Multe persoane au gânduri recurente despre o anumită tematică  sau comportamente repetitive. Dar acestea nu perturbă viața de zi cu zi și nu împiedică îndeplinirea  sarcinile cele mai simple. Pentru persoanele cu TOC, gândurile sunt persistente și rutinele nedorite, iar comportamentele sunt rigide, întrucât nerespectarea lor provoacă distres greu de tolerat. Chiar dacă știu că obsesiile lor nu sunt adevărate, persoanele cu TOC au dificultăți în a-și distrage atenția de la gândurile intruzive sau a opri acțiunile compulsive. Diagnosticul de TOC se manifestă prin prezența gândurilor obsesive și / sau a compulsiilor consumatoare de timp(mai mult de o oră pe zi),distres major și afectarea muncii, funcționarea  socială sau un alt domeniu relevant al persoanei. TOC începe adesea în copilărie, adolescență sau vârsta adultă timpurie; în medie vârsta de debut al simptomelor  este de 19 ani. Cauze și factori de risc Factorii genetici indică faptul că riscul de a …

Despre autism

Ce este autismul?  Autismul este o afecțiune considerată una dintre cele mai frecvente tulburări regăsite la copii, mai frecventă decât cancerul, diabetul și sindromul Down. Statisticile internaționale arată că 1 din 68 de copii au autism, iar datele înregistrate în ultimii ani în România arată o creștere continuă a numărului lor. Este o tulburare de origine neurobiologică care afectează copiii până la vârsta de 3 ani, până la această vârstă deficiențele sunt evidente și se poate stabili un diagnostic. Autismul implică toate nivelurile de dezvoltare, cognitive, comportamentale, abilități motorii brute, abilități motrice fine, practic toate părțile în ceea ce privește dezvoltarea normală a unui copil sunt afectate. Autismul nu este o boală, ci o tulburare de comportament, de aceea diagnosticul nu poate fi stabilit prin analize de sânge, analize ADN sau alte investigații clinice. Singurul mod în care un psihiatru, pediatru poate diagnostica autismul este prin analizarea comportamentului copilului. Prin urmare, implicarea părinților este crucială, deoarece el este primul care poate să observe dacă apare o anomalie în dezvoltarea copilului. Tulburarea de spectru autist poate apărea în orice familie, indiferent …

Tulburările alimentare

Șansa de recuperare crește  odată ce aceste tulburări sunt  identificate. Prin urmare, este important să fim conștienți de unele dintre semnele unei tulburări alimentare. Simptomele comune ale unei tulburări alimentare includ : La nivel emoțional și comportamental: 1.    În general, comportamentele și atitudinile care indică faptul că pierderea în greutate, dieta și controlul alimentelor devin preocupări primare ale persoanei 2.    Atenția excesivă cu privire la greutate, alimente, calorii, carbohidrați, grame de grăsimi și dietă în general 3.    Refuzul de a consuma anumite alimente, progresând la restricții împotriva categoriilor întregi de alimente (de exemplu, fără carbohidrați sau grăsimi) 4.    Apariția disconfortului când persoana ia masa împreună cu cei din jur 5.    Ritualurile alimentare (spre exemplu, mănâncă doar un anumit aliment sau un grup alimentar , mestecarea excesivă) 6.    Comportamentul de a sări peste mesele principale sau luarea unor porții mici de mâncare 7.    Retragere în ceea ce privește viața socială 8.    Ținerea unui regim în mod frecvent 9.    Preocuparea extremă față de greutatea și forma corpului 10.Verificarea frecventă în oglindă a defectelor percepute  la nivelul  aspectului 11.Modificări extreme ale dispoziție La …